C'est la vie, c'est la vie,
On my own tonight
Life is good for you, always 21
You are always 21

Ca cetăţeni ai planetei Pământ datorăm foarte mult marilor scriitori, desenatori şi regizori de science fiction din secolul trecut. Din oraşele lor futuriste, înalte şi strălucitoare, a venit inspiraţia arhitecturală. Din profeţiile şi gândirea lor pozitivă au reieşit descoperirile ştiinţifice. Avertisementele lor asupra războiului şi a distrugerilor provocate de acesta ne-au făcut mai umani.

Bine aţi venit pe Pagina Naţională a României dragi vizitatori. Aş dori să profit de această ocazie pentru a mulţumi gazdelor noastre, specialiştii de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică. Fără aportul lor acest tur prin epoca preistorică a web-ului nu ar fi fost posibil.

Oamenii de la Creditlink şi Kinecto împart o singură budă. Unisex, ca în Ally McBeal. Vreo 25 de oameni. Însă pentru că viaţa nu este ca în Ally de obicei intră o singură persoană, foarte rar doi. Băieţi. Deşi am pândit momentul în care aş putea reedita nişte secvenţe din acel serial (văzute întâmplător, eu sunt om serios şi nu mă uitam la seriale pentru femei, pe cuvânt de pionier) n-am reuşit.

Dintr-un comentariu de pe blogul lui Radu Ionescu:

It’s a fact, a mac makes you a better person

De asemenea de fiecare dată când citesc chestia următoare mă pufneşte râsul. Nu ştiu de ce.

Am o intrebare (fara legatura directa cu postul) brand refreshment este acelasi lucru cu brand revitalisation (m-am trezit prinsa intre atatia termeni si nu stiu ce sa mai cred)? Pot sa fac refreshment de brand fara sa schimb sloganul si elementele vizuale, ma gandesc mai degraba la explorarea unor noi posibilitati pe care le implica actualul slogan (de exemplu valorificarea lor pe un nou suport media - asta se poate numi refreshment?)
Multumesc

Mi-e scârbă că servilismul nostru faţă de ăi mari atinge cote apoteotice.

Mi-e scârbă de poliţia şi jandarmeria română care trimit mascaţii să căsăpească nişte tineri care nu făcuseră nimic şi erau vinovaţi doar de a fi înarmaţi cu spray-uri colorate.

Mi-e scârbă că în România o identificare la secţie presupune şi câteva pulane.

Mi-e scârbă de cei care cred că e absolut normal să ţi se interzică accesul în camera de hotel pe care ai plătit-o şi în care ţi-ai lăsat bagajele.

Mi-e scârbă că în România, în 2008, eşti arestat de pe stradă pentru că porţi un tricou pe care scrie "Fuck NATO". Oare dacă am scris şi eu asta îmi vor aresta blogul?.

Mi-e scârbă de jurnaliştii români care trag concluzii de genul "cele două situri sunt înrudite pentru că arată la fel". E vorba de o temă comună de Joomla dobitocilor.

Mi-e scârbă de Mircea Mihăieş şi alţi jurnalişti ca el pentru care a fi anarhist înseamnă a fi un individ violent care aruncă cu cocktail-uri Molotov şi bate oamenii nevinovaţi. Eşti în era informaţiei, cretine, pune mâna şi citeşte ceva înainte să debitezi tâmpenii.

Mi-e scârbă de tinerii din România pentru care ce s-a întâmplat în Timpuri Noi este ceva normal, "tu-le mama lor de pederaşti nespălaţi, aşa le trebuie".

Mi-e scârbă de cei pentru care democraţia şi libertatea de expresie este ceva ţinut în dulap, bun de scos doar când au ei nevoie.

Azi mi-e scârbă de România şi de mulţi din inhabitanţii ei.

The purpose of the work was not to cause any type of infliction on the poor, innocent creature, but rather to illustrate a point. In my home city of San Jose, Costa Rica, tens of thousands of stray dogs starve and die of illness each year in the streets and no one pays them a second thought.
Now, if you publicly display one of these starving creatures, such as the case with Nativity, it creates a backlash that brings out a big of hypocrisy in all of us. Nativity was a very sick creature and would have died in the streets anyway.

Individul citat mai sus, Guillermo Habacuc Vargas, e un "artist" care a ţinut un câine legat într-o galerie de artă în 2007. Nemâncat, nebăut. Cum regulile vieţii sunt simple, câinele a murit acolo, în privirile finilor critici de artă care mai băgau un pişcot în gură, mai sorbeau o gură de vin vechi.

Acum treaba asta se va repeta. Există o petiţie pentru a împiedica acest lucru aici: http://www.petitiononline.com/13031953/petition-sign.html

Iar domnului artist îi sugerez să facă şi următoarele lucruri, după aceeaşi logică:

• Să ia un somalez şi să-l ţină nemâncat în galerie până moare. Pentru efect maxim, băgat un poster cu McDonalds, ceva, că dă bine. Ştiţi voi, capitalism, alea alea. Oricum somalezul ăla va muri de foame la el în ţară. Măcar să moară pentru artă.
• Să facă acelaşi lucru cu dumnealui. Protestul va fi mult mai inedit având în vedere sacrificiul suprem făcut, de a renunţa la viaţa proprie. Şi oricum o să moară in 10 - 20 de ani, aşa că nu-i nici un bai. Şi cum pentru arta sa e puţin probabil să-şi aducă cineva aminte de el, chestia asta sigur îi va aduce celebritatea binemeritată. Postumă.

Via Ionuţ.

E timpul să fac curăţenie prin casă aşa că vând următoarele:

- iBook G4 1.2 GHz, 12’’, 512 RAM, 30 GB HDD, combo, airport, adaptor la VGA. Are urme de uzură şi o mică crăpătură la zona de mufe care se poate vedea în poze. Vreo 3 pixeli morţi. A avut logic board-ul reparat şi de atunci a mers fără nici o problemă.

Preţ: 1400 RON.

- Hub USB Belkin, alb, mac-like, 4 porturi. Folosit două săptămâni.

Preţ: 60 RON.

- Writer extern LG GSA-E60L: 20x, lightscribe, super multi (scrie cam toate formatele de dvd posibile), secur disc (poate scrie discuri protejate la copiere), detalii aici: http://www.cel.ro/dvd-writer/dvd-writer-extern-lg-gsa_e60l-20x-light-scr... Am scris vreo 10 dvd-uri cu el şi cam atât.

Preţ: 160 RON.

- Rack CD/DVD extern Vantec NexStar 2, conexiuni Firewire şi USB. Detalii aici: http://www.mega-byte.ro/index.php?main_page=product_info&cPath=96_172&pr...

Preţ: 80 RON.

În afară de iBook toate au fost cumpărate în ultimele luni şi au garanţie (asta dacă mai găsesc certificatele).

Poze se găsesc aici: http://www.flickr.com/photos/voidberg/sets/72157604215367317/

Fac şi o reducere celui care cumpără mai multe.

Ieri, eu și Ana, adică majoritatea departamentului de it din firmă (Mihai a rămas la datorie) a mers la Wurbe 7 și acum ne pare rău ca ne-au trebuit șapte ediții pentru a ne urni. Evident, pentru că a fost foarte mișto, cum ar zice Irinel Columbeanu. :)

Iată și prezentarea mea de la Wurbe 7:

| View | Upload your own

Și câteva poze cu bloggerul vostru favorit:

Mai multe pe Flickr.